scrieri nocturne

  Deconspirarea masoneriei – Arme tacute pentru razboaie silentioase       Partea cea nevăzută a lumii transpare…      SUNTEM LA ORA ACTUALĂ MANIPULAŢI DE O STRUCTURĂ ULTRASECRETĂ DE PUTERE CARE VREA SĂ CREEZE UN GUVERN MONDIAL      În acest text zguduitor, puteţi vedea fiecare pas care este făcut de elită (FRANCMASONI) în războiul ce are ca scop controlul asupra planetei. Veţi putea astfel vedea paşii ce urmează a fi făcuţi în viitor. Cunoscând toate acestea nu veţi mai putea spune că sunteţi neştiutori. Această dezvăluire urmăreşte să educe oamenii şi să le ofere armele de care au nevoie în anii următori, ani în care Noua Ordine Mondială se va lupta pentru a se naşte, pentru a ieşi la suprafaţă.      Mulţi ignoranţi vor spune că „Arme secrete tăcute pentru războaiele silenţioase” este doar un conglomerat de cuvinte pentru care autorul nu-şi asumă responsabilita...

  Ajunsesem la Felix la inceput de ianuarie. Era frig, zapada, ningea. Parca si acum o vad pe colega mea, in fata bibliotecii, maturand. Nu stia ca voi fi colegul ei de filiala. Asadar, ajuns cu sefa de filiale, mi-a facut o mica prezentare. Apoi i-a spus colegei ca tip de doua saptamani sa ma urmareasca, sa vada cum ma descurc. Apoi imi da si o dublura de chei. Ce vedeam la Felix? Biblioteca avea xerox. Nu folosisem niciodata xeroxul. Apoi, mai avea un registru unde erau trecuti cititorii care erau turisti. Localnicii, separat. Trebuia sa crap lemne, sa fac foc. Dimineata era frig si cam inghetam. Dar, atmosfera era placuta. ma rasfatam aproape zilnic cu cate un langos ( eu ii ziceam doamnei "un langos mic va rog", si de atunci a ramas "unu mic")...  Veneau localnici, dar si turisti si cand ma vedeau erau surprinsi, sa nu zic, socati. "Dar doamna unde e?" Ma simteam prost, fiindca ei veneau pentru "doamna". Intr-o zi, chiar venise un cititor, tu...

  Pot spune ca 2013 a fost anul cand, din cauza unei incaierari la fotbal intre un coleg si ginerele sefei, supararea si refularea s-au intors spre mine care nu avusesem nici o treaba. ba da.. eram prieten f bun cu respectivul coleg. Una peste alta, preluasem o parte din atributiile de serviciu ale colegilor de la achizitie. Nu ma descurcam deloc cu tabelele in excel. Preferam sa fac 100 de prezentari in powerpoint, sa fac grafice, sa scriu in word... Stateam cate 4 ore pentru ca nu corespunde calculul de pe factura cu cel introdus in excel. Nici astazi nu sunt prieten cu excelul.  Ca si cum nu ar fi fost suficient, de prin 2014, sefa incepea sa deschida geamuri, sa stinga lumina, ceea ce era foarte deranjant. Iarna staeam cu geaca pe mine, fiindca frigul venea chiar in spatele meu. In 2015 nu am mai suportat si am facut cateva demersuri pentru a pleca din depozit. Intr-un final, directoarea de specialitate (marul putred), imi da doua variante: sa ma mut in alt birou, dar tot ...

  Noi suntem în Europa de la începuturi; noi nu venim de undeva pe aceste locuri, cum au făcut toate, dar absolut toate, popoarele din jurul nostru, ci noi suntem aici dintotdeauna, pe teritoriul ţării aflîndu'se, ca dovadă, ''centrul vechii civilizaţii europene'', aşa cum au afirmat şi dovedit numeroşi savanţi rumîni şi străini. Cînd spunem ''noi'' putem, însă, detalia că la trunchiul de bază al neamului s'au adăugat treptat din neolitic pînă în epoca bronzului cîteva ramuri etno-genetice care au adus fiecare cîte un surplus la civilizația și cultura carpato-dunăreană. Strămoşii îndepărtaţi ai rumînilor apar, după tot mai multe surse, drept primii oameni în această zonă, cel puţin. În ''Dacia preistorică'' (1913), Nicolae Densuşianu, cu o intuiţie ştiinţifică remarcabilă (sau revelaţii de iniţiat), face o prezentare amplă populaţiei iniţiale a Europei, confirmată ulterior de descoperiri istorice, arheologice, mitologice, lingvist...