Călătoria în jurul lumii a getului AETHICUS DONARES (461-465 D. Hr), cel care și-a scris experiențele în lucrarea „COSMOGRAFIA„ în LIMBA GETO-DACĂ ȘI CU ALFABET AUTOHTON
«După ocolul mării şi după ce am văzut (cercetat) întreaga
lume, am lăsat la o parte pe cele care au fost mai întâi, pe care alţii
nu le-au cunoscut, şi, prin mine însumi, cu o uriaşă şi preaistovitoare
cercetare, purtat-am de grijă şi celor trecute cu vederea, şi
orânduit-am şi pe cele descoperite» (AethK-93, 233).
Aethicus (se citește Eticus) Donares sau Ister sau Histricus a fost
un get din Sciția Minor, Dobrogea de azi, din cetatea Histria. Se pare
că era de origine nobilă (nobile prosapia parentum).
El a organizat o expediție care a făcut înconjurul lumii, iar
experiențele călătoriei le-a consemnat într-o carte (10 volume) numită Cosmografia (originalul
dispărut). Cartea a fost scrisă inițial în limba lui natală, într-un
alfabet străvechi geto-dac, care, se pare că era cunoscut de inițiații
în cultul lui Zalmoxe. Probabil acest lucru i-au determinat pe
majoritatea celor care au scris despre el să-l numească pelasgo-dac sau
pelasgo-valah. Si-a tradus singur Cosmografia în limbile latină și
greacă, „iar în prezent se mai păstrează doar un manuscris din
secolul al VIII-ea, la Biblioteca Publică a Universităţii din Leipzig,
Germania, scris în limba latină, doar o parte din conţinut a fost
haşurat şi şters în urma cenzurării de către Ieronimul de Fresing
Bavaria„ (călugăr benedictin n. a.). Manuscrisul în limba latină conține intercalate în text și caractere ale alfabetului original.
Mai mulți autori români au scris despre el, printre care și fostul
mitropolit al Olteniei Nestor Vornicescu, dar acesta, deși știa că
lucrarea Cosmografia a fost scrisă inițial într-un alfabet străvechi (în
limba getă/română veche), nu ezită să interpreteze lucrurile în sensul
teoriei romanizării.
Atenție însă, că unele articole care vorbesc despre acest personaj al
istoriei noastre pot promova sau chiar promovează păgânismul zalmoxian.
Se pare că Aethicus Donares a părăsit cultul lui Zamolxe și a devenit creștin.
O expediţie navală daco-histriană a făcut ocolul pământului în perioada anilor 461-465 d.H.
Comandor în retragere ing. Mihail BARBU
1. Drumul expediţiei
Expediţia străbunilor noştri, condusă de exploratorul AETHICUS
DONARES (ISTER) – în viitor A.D., a plecat din dava-port HISTRIA în
primăvara anului 461 în jurul zilei de 21 martie, când ziua lumină este
egală cu noaptea, navigând pe drumul principal pe care l-am trasat pe o
hartă actuală, menţionând cu cifre zonele cele mai cunoscute – parcurse
în timpul marşului.
În prima etapă, expediţia s-a îndreptat spre vest,
parcurgând drumul situat între Dacia şi Groenlanda, astfel: 1 – Marea
Neagră (Getică); 2 – Marea Marmara (Thracică); 3 – Marea Egee; 4 – Marea
Mediterană; 4 – Marea Mediterană; 5 – Strâmtoarea Gibraltar; 6 – Apele
Oceanului Atlantic care scaldă coastele Peninsulei Iberică; 7 – Marea
Nordului, ale cărei ape scaldă coastele de est ale Mării Britanii şi
insulele din nordul Scoţiei; 8 – Insula Islanda, scăldată de apele
Oceanului Atlantic în partea de sud şi de cele ale Oceanului Îngheţat de
Nord, în partea nordică; 9 – Insula Groenlanda, numită de A.D. –
Zhrisolida, scăldată în partea de vest de apele Strâmtorii Davis şi de
cele ale Golfului Baffin. Subliniez că odată cu descoperirea Groenlandei
de către Aethicus Donaris, în anul 462, acesta a descoperit şi America,
fapt care sa produs cu 1030 de ani înaintea nredescoperitorului
Cristofor Columb.
În a doua etapă, corăbiile conduse de A.D. s-au
deplasat pe un traseu situat între Groenlanda şi Peninsula Kamciatka,
situată în estul Asiei, astfel: 10 – Strâmtorile Lancaster, Barrow,
Melville şi Mac Clure din nordul Canadei (din zona Polului Nord
Magnetic) care separă între ele insulele devon, Bathurst şi Melville de
insulele Baffin, Pr de Wales, Victoria şi Banckes; 11 – Marea Beaufort
şi Oceanul Îngheţat de Nord; 12 – Marea Ciukotsk, numită Marea Chukchi
de A.D. şi Strâmtoarea Bering care face legă- Nr. 100 (anul X), aprilie
2014 DACIA magazin 10 tura cu Marea Bering din vecinătatea Oceanului
Pacific; 13 – Peninsula Kamciatka, numită Chormacinata de A. D., la fel
cum l-a numit şi pe un sat de pescari amplasat pe litoralul acesteia.
În a treia etapă, expediţia condusă de A.D. a
parcurs drumul dintre Kamciatka şi Insulele Manne, navigând prin
următoarele zone; 14 – Marea Japoniei care la est se învecinează cu
insulele care alcătuiesc Arhipelagul Nipon (Japonez), alcătuit din patru
insule mari (Hokkaido, Honshu, Ihikoku şi Kyushu şi încă alte câteva
mii de insuliţe. În una din cele patru insule mari expediţia condusă de
A.D. a făcut o escală şi a fost primită de împăratul YÜRYAKU în vara
anului 463 d. H.; 15 – Marea Chinei de Est; 16 – Marea Chinei de Sud; 17
– Lanţul Insulelor Mariane (Agrihan, Guam, Pagan, Saipan etc),
descoperite la cumpăna anilor 463-464 şi amplasate în vecinătatea
Groapei Marianelor, unde adâncimea apei măsoară 11033 m (cea mai mare de
pe Terra). Insulele Mariane sunt situate la circa 2500 km de est de
Insulele Filipine (între 144º şi 148º longitudine estică) şi la circa
2200 km nord de Noua Guinee (între 13º şi 19º latitudine nordică).
În a patra etapă, corăbiile expediţiei au parcurs un
drum cu întorsături de la Insulele Mariane până la Peninsula Malacca,
partea deţinută de Malaysia, după cum urmează: 18 – Insulele Filipine,
cu escală la sud de Manilia, în Insulele Mindoro (în Toponimul Calaopa
zis şi Calapan); 19 – Partea estică a Malaysiei (Malaeziei),
reprezentată de partea estică a Insulei Kalimantan (Borneo) împreună cu
imensul spaţiu indonezian, reprezentat din cea mai mare parte a Insulei
Borneo şi din Insulele Sulawesi (Celebes); 20 – Insula Noua Guinee
(coastele din nord scăldate de apele Oceanului Pacific); 21 – Insulele
Solomon şi Marea Coralilor; 22 – Strâmtoarea Torres, situată între
extremitatea sudică a Insulei Noua Guinee şi partea nordică a
Continentului Australia, reprezentată de Capul York; 23 – Marea Javei
(Djowa) care separă Insula Japa (Djywa) de insula Borneo; 24 – Ocolul în
jurul Insulei Sirtinice de Nord (Sumatra, zisă şi Samatra, dar şi
Swarnadwipa – „Insula de aur”); 25 – Marea Andaman din vecinătatea
Peninsulei Malacca.
În a cincicea etapă, corăbiile cu cei 101 Cavaleri
Zalmoxieni au parcurs ultimul drum situat între Peninsula Malacca şi
dava-port Histria prin urmă- toarele zone: 26 – Golful Bengal care
scaldă coastele Birmaniei, Bangladeshului şi Indiei de Est; 27 – Apele
Oceanului Indian care separă India de Insula Sri Lanka; 28 – Apele Mării
Arabiei care scălda coastele Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA
magazin 11 vestice ale Indiei şi Pakistanului, precum şi apele Golfului
Oman care scaldă coastele Iranului (Persiei) unde au făcut o escală în
anul 465 iar cu această ocazie suita marelui explorator a fost primită
de Regele Persan PEROZES I; 29 – Apele Mării Arabiei dinvecinătatea
Arabiei Saudite, inclusiv Golful Aden; 30 – Marea Roşie, Golful Suez şi
Istmul Suez, transbordat pe uscat; 31 – Apele Mării Mediterane situate
între Anatolia şi Insula Cipru; 3 – Marea Egee; 2 – Marea Marmara şi 1 –
Marea Neagră.
Succint, acesta este drumul parcurs de expediţia navală condusă de
marele explorator pelasgodac, Aethicus Donares (Ister) în perioada
anilor 461-465 când s-a realizat primul ocol al Pământului, cunoscut
până în prezent, cu 1057 de ani înaintea lui Magellan.
La expediţie au participat 101 Cavaleri Zalmoxieni care au asigurat
propulsia corăbiilor cu forţa muşchilor lor în timpul navigaţiei prin
zeci de mări, golfuri şi strâmtori, precum şi prin patru oceane
(Atlantic, Îngheţat de Nord, Pacific şi Indian). Ocolul Pământului este
descris amănunţit de conducătorul expediţiei în opera sa excepţională
numită „COSMOGRAFIA”, scrisă în anul 466 şi alcătuită din 10 volume.
2. Escalele de pe traseu
În timpul efectuării ocolului Pământului expediţia navală condusă de
Aethicus Dolores (Ister) a făcut mai multe escale necesare pentru
refacerea forţelor echipajelor, aprovizionării, întreţinerii corăbiilor,
obţinerii de informaţii utile de la autohtoni şi efectuării de
cercetări ştiinţifice. Iată, mai jos,pe care le consider cele mai
interesante. Escala din toamna anului 461 care a avut loc în Insulele
ORCADE (numite în prezent ORKNEY, situate în nordul Scoţiei. Tabăra s-a
instalat în Orcada cea mai mare din arhipelag iar cercetările s-au
focalizat în scopul obţinerii de informaţii de la autohtoni cu privire
la traversarea Atlanticului şi referitoare la bogăţiile subsolului.
Menţionez că în urma informaţiilor primite, membrii expediţiei au
devenit primii descoperitori de minereuri de cupru şi zinc din aceste
insule.
Tot în cursul anului 461, expediţia a descoperit mai spre nord-vest
nişte insule necunoscute, cu ţărmuri râpoase şi greu accesibile, pe care
A.D. lea numit RIFARICE (râpoase), iar în prezent poartă numele de
FAROE (Râpele Oilor). În timpul escalei din aceste insule au fost
întâlniţi nişte oameni foarte harnici şi cu trăsături asemănătoare
neamului PelasgoDac, iar în subsolul stâncilor au fost descoperite
metale nobile şi pietre nestemate. În plus, în aceste insule expediţia a
staţionat în prima iarnă.
În primăvara anului 462 Aethicus Donares şi cei 101 Cavaleri
Zalmoxieni au plecat cu toate corăbiile tot spre vest, în largul
Oceanului Atlantic, unde au decoperit Insula Islanda, pe care A.D. a
cercetat-o şi a numit-o RIAKEON deoarece nu purta niciun nume la data
respectivă, cu toate că era locuită de nişte oameni blânzi care se
ocupau cu pescuitul, hrănindu-se cu peşti şi raci. Menţionez că
autohtonii numeau insula pe care locuiau „insula noastră”.
În ajunul solstiţiului verii anului 462, A.D. şi cei 101 Cavaleri
Zalmoxieni au descoperit insula ZHRISOLIDA (Groenlanda) care s-a dovedit
a fi primul pământ al Americii de Nord. Staţionarea pe această insulă
imensă a durat foarte puţin deoarece au aflat de la autohtoni (numiţi
Inuiţi) că pe acele meleaguri vara durează un timp scurt, fapt ce i-a
determinat să se grăbească să traverseze Oceanul Îngheţat de Nord în
condiţii cât mai prielnice şi pe mine să subliniez că Aethicus Donares
(Ister) a descoperit America cu 1030 de ani înaintea redescoperitorului
Cristofor Columb.
În primăvara anului 463, expediţia a ajuns în Oceanul Pacific şi a
făcut o escală mai lungă într-un sat de pescari isteţi, situat pe un bot
de deal stâncos aflat pe litoralul peninsulei Kamciatka, botezată de
A.D. cu numele Chomacinata, la fel ca şi pe sat. Pescarii, în afară de
isteţime, au dat dovadă şi de multă bunăvoinţă deoarece le-au oferit
navigatorilor atât informaţiile necesare continuării drumului planetar,
cât şi proviziile necesare traiului.
În vara anului 463 expediţia a făcut o escală deosebită în
Arhipelagul Nipon, unde suita celor 101 de Cavaleri Zalmoxieni a fost
primită de împăratul YÜRYAKU (456-479) i s-a făcut o primire călduroasă
şi i s-a oferit un spectacol de înaltă ţinută la Palatul Imperial. În
cursul anului 464 expediţia a ancorat la sud de Manila (capitala
Filipinelor), lângă ţărmul insulei Mindora, în toponimul CALAOPA
(Calapan) de unde echipa de cercetători a făcut numeroase incursiuni de
documentare şi cercetare a mărilor din vecinătate iar apoi expediţia s-a
deplasat într-un spaţiu imens, care cuprinde insulele Borneo, Celebes,
Noua Guinee, Solomon, Marea Coralilor, Java şi Sumatra, pentru a face
cercetări printre insulele Pacificului Ecuatorial deoarece în această
zonă se află o faună şi o floră deosebită şi au loc fenomene naturale
nemaiîntâlnite;
La începutul anului 465 expediţia a făcut o escală în Persia (Iran)
unde marele explorator şi suita sa au fost primiţi cu multă bucurie şi
cu toată cinstea Nr. 100 (anul X), aprilie 2014 DACIA magazin 12 de
către Regele Persan PEROZES I (457-484), la Curtea Regală, ca semn de
preţuire a realizării ocolului Pământului. Iar după această escală
expediţia s-a îndreptat, în marş triumfător, spre Histria, realizând
ocolul Pământului cu 1057 de ani înaintea lui Magellan. După efectuarea
expediţiei, marele explorator, filozof, medic, general şi om de ştiinţă
şi cultură Aethicus Donares (Ister) a întocmit o lucrare deosebită în
anul 466 în limba pelasgo-dacă / valahă, pe care a numit-o COSMOGRAFIE,
alcătuită din mai multe volume (după un autor – 10 volume) pe baza
informaţiilor menţionate atât în notiţele făcute în timpul călătoriei în
jurul Pământului cât şi al infromaţiilor din jurnalul său de bord numit
de către autor „Catalogul lămuritor al ocolului lumii”. Iar în privinţa
acestei enciclopedii fac patru menţiuni deosebite:
– lucrarea a fost scrisă în limba strămoşilor noştri în alfabetul
dacic, care se număra printre cele cinci alfabete sacre ale acelui timp,
din care mai făceau parte cel ebraic, grec, latin şi vechi-germanic,
conform menţiunii vestitului benedictin de la Fulda, Harabanus Maurus.
Precizez că alfabetul dacic era alcătuit din 23 de litere din care
făceau parte şi cele şapte litere care reprezintă sistemul vocalic al
limbii pelasgo-dace / valahe (A, E, I, O, Â/Î ŞI Ă), pe care le-am scris
în paranteză şi subliniat în tabelul se mai sus.
– după ce Aethicus Donares (Ister) a scris Cosmografia în limba
maternă a tradus-o şi în limbile greacă şi latină iar în prezent se
mai păstrează doar un manuscris din secolul al VIII-ea, la Biblioteca
Publică a Universităţii din Leipzig, Germania, scris în limba latină,
doar o parte din conţinut a fost haşurat şi şters în urma cenzurării de
către Ieronimul de Fresing Bavaria;
– în Cosmografie, Aethicus Donares (Ister) menţionează 311 de
denumiri acordate de dândul pentru diferite toponime (localităţi),
hichonime (ape), oronime (forme de relief) etc, cu ocazia efectuării
ocolului Pământului şi executării altor expediţii mai limitate în
perioada de pregătire a măreţului eveniment descris la pct. 1 O parte
mică din aceste denumiri au fost menţionate şi în acest articol;
– alfabetul dacic era folosit „sub jurământ” numai în şcolile
Zalmoxismului şi numai de Cavalerii Zalmoxismului în scrieri cu profund
caracter secret iar ceilalţi cetăţeni aveau dreptul doar la semnarea
ideografică. * Informaţii mai ample despre subiectul prezentat pot fi
obţinute prin lecturarea lucrărilor publicate pe internet, prin
accesarea cuvintelor „AETHICUS DONARES”. Cea mai completă dintre acestea
este a prof. dr. Ion Pachia-Tatomirescu. Consider că în urma
documentării fiecare dintre dumneavoastră va susţine şi va participa în
funcţie de posibilităţi la popularizarea, elogierea şi sărbă- torirea
eminentului savant Aethicus Donares (Ister), avându-se în vedere că la
anul (2015 n. .) se împlinesc 1550 de ani de când acesta a realizat
primul ocol al Pămâtnului d. H.
Comentarii
Trimiteți un comentariu